am nevoie de o traducere din romana in franceza cat de urgent posibil ca maine iau 3 la franceza daca nu termin proiectul.plssss( ms mult.
SITUARE GEOGRAFICĂ
Buziaşul, devenit oraş la începutul anului 1956, este situat în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziaşului, la o distanţă de 25 km (pe DJ 592) şi 28 km (pe cale ferată) faţă de Lugoj şi de 34 km (pe DJ 592) şi 37 km (pe cale ferată) faţă de Timişoara.
In limitele actuale, teritoriul orasului are o suprafata de 104 km 2 si o altitudine medie de 128 m.
Declarat localitate balneara inca din anul 1819, orasul propriu-zis se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre Campia Banatului de Est si dealurile banatene – Dealul Silagiu, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis (8.678 km 2 suprafata sau 3,6% din teritoriul Romaniei.
APELE MINERALE
Apele minerale ocupa un loc foarte important, dat fiind rolul lor in dezvoltarea social-economica a orasului – statiune Buzias.
Descoperirea apelor minerale este pastrata in mai multe legende pe care buziesenii le-au transmis din generatie in generatie. Una din ele arata ca „ un ciobanas ar fi descoperit apa acra. Legenda spune ca acesta pazea mioarele in jurul unui izvor si auzind niste murmure in pamant a crezut ca in acel loc este ascunsa o comoara. A inceput sa sape.Cu cat sapa mai mult, murmurel devedea tot mai strident. In timp ce sapa, din cauza gazelor emanate i s-a facut rau si a cazut in nesimtire. Norocul lui a fost ca la putin timp a sosit tatal lui, care i-a sarit in ajutor, l-a spalat cu apa care invora din pamant, astfel tanarul ciobanas revenindu-si. Vestea despre patania ciobanasului s-a raspandit si oamenii au venit si au continuat sapatul, captand apa apa minerala cu ajutorul unei buturugi de lemn. Acest loc a devenit apoi salas al ciobanilor si cu timpul s-a raspandit tot mai departe vestea despre apa cea buna, facand ca numarul oamenilor care venau sa o guste sa sporeasca mereu”.
O alta legenda afirma ca „ la inceput satul Buzias era rasfirat. Ici, colea se ridica cate o casa construita din barne, acoperita cu paie si trestie. Ocupatia de baza a locuitorilor era munca pamantului si cresterea animalelor. In intreg hotarul asezarii era mare lipsa de apa de baut. La un singur salas, asezat intr-o padurice frumoasa, exista apa buna, in apropierea casei in care locuia mos Bizies, un batran bun si sfatos. Satenii au baut apa de la izvorul mosului si gustul acrisor si racoritor al ei a facut ca numarul lor sa creasca. Cu timpul tot mai multi sateni si-au mutat locuintele langa izvorul cu apa acrisoara”. Locul izvorului era in parcul statiunii, iar urmasii batranului sfatos, cu timpul, au dat numele asezarii de Bazias, asa cum si astazi o pronunta banatenii.
In memoria lui in anul 1984 s-a amenajat buveta „Izvorul mos Bâzies ” care are pe soclul vestic notata succint legenda batranului, iar pe cel estic indicatiile terapeutice ale apelor provenite de la izvor.
Potrivit documentelor din arhiva statiunii, prima analiza chimica a apelor minerale a fost realizata in anul 1805, fiind printre primele efectuate asupra acestui tip de ape in tara noastra cu continut ridicat de dioxid de carbon ( 1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. In contextul acestor considerente se poate aprecia ca „descoperirea stiintifica” a zacamantului hidromineral de la Buzias a avut loc in anul 1805, an cu care incepe si cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zacamant hidromineral carbogazos din vestul tarii.